Acum pe AM: Diminetile noastre
Acum pe FM: Diminetile noastre

17.11.2012 Fila de calendar

17 Noiembrie, 2012 (1808 vizite | 0 comentarii)
Yahoo Messenger Facebook Delicious Stumbleupon Tiparire

Semnificaţii ale zilei 17 noiembrie


 Cu sprijin RADOR
Calendar religios

 

Sf. Elisabeta a Ungariei, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2011)

Ziua naţională fără tutun; marcată, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, pe baza unei hotărâri a Guvernului României din 13 decembrie 2002.
 

  • 1844: S-a născut Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez. A determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României.

La dorinţa părinţilor, a urmat cursurile seminarului teologic, pe care l-a absolvit. S-a înscris ulterior la Şcoala Militară din Bucureşti, pe care a absolvit-o la 10 iulie 1864, cu gradul de sublocotenent de geniu. Ulterior, a rămas în cadrul Şcolii Militare, ca ofiţer-repetitor, activând la mai multe dintre catedrele acestei şcoli. În anul 1868 este trimis în Franţa, pentru a studia astronomia, pasiunea sa, în cadrul Observatorului astronomic din Paris. A absolvit cursurile teoretice de astronomie în anul 1870, fiind încadrat la Observatorul astronomic pe post de observator. S-a întors în ţară, în anul 1872 fiind propus de către generalul Ion Emanoil Florescu pentru trimiterea în Franţa, pentru a studia organizarea şi executarea lucrărilor astronomice şi geodezice. Necesitatea existenţei unor specialişti români în aceste domenii venea ca urmare a înfiinţării Depozitului de război în anul 1868 (devenit Institutul Geografic al Armatei în anul 1895) şi a începerii de către acesta lucrărilor pregătitoare pentru executarea ridicării hărţii celor două Principate Române. Constantin Căpităneanu a studiat astronomia şi geodezia pentru o vreme în Franţa şi Italia, apoi s-a întors din nou în ţară şi a lucrat la prima hartă a României, numită a celor trei Constantini (Constantin Barotzi, coordonatorul lucrării, Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez şi Constantin Brătianu, cartograf). A participat la campania din Bulgaria în timpul Războiului de Independenţă al României, între anii 1877-1878, efectuând servicii de curierat şi recunoaştere. A fost numit şef al Serviciului Geodezic al Armatei, rămânând în această funcţie până în anul 1889. A fost decorat cu Steaua României”, în grad de ofiţer, Coroana României”, Virtutea Militară” de aur. A decedat la 13/25 aprilie 1893, la Piteşti, judeţul Argeş.


  • 1870: S-a născut Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană.

Enrico Mezzetti se numără printre marii animatori ai vieţii muzicale ieşene de la începutul secolului al XX-lea, atât prin activitatea didactică desfăşurată, cât şi prin creaţiile artistice. S-a născut în Iaşi, la 17 noiembrie 1870, ca fiu al compozitorului italian Pietro Mezzetti. După absolvirea Conservatorului de Muzică din oraşul natal, unde a avut printre profesori şi pe Gavriil Musicescu, Enrico Mezzetti a plecat pentru completarea studiilor la Liceo musicale din Bologna, unde şi-a însuşit temeinic arta compoziţiei. La întoarcerea în ţară, este numit profesor de canto şi de pian la Conservatorul de Muzică din Iaşi, unde a funcţionat timp de 36 de ani, între 1894-1930. A înfiinţat la Iaşi o orchestră simfonică şi ansamblul coral Muzica pe care le dirijează în lungi serii de concerte. Sub conducerea sa, în 1905 s-a organizat prima stagiune de concerte simfonice publice la Iaşi. Ca profesor de canto, el a pregătit cîntăreţi care aveau să ducă faima artei noastre peste hotare: Giovanni Dumitrescu, Dimitrie Onofrei, Constantin Stroescu şi alţii. Enrico Mezzetti îşi înscrie numele în istoria vieţii muzicale ieşene şi a culturii româneşti nu numai prin activitatea sa pedagogică sau prin acţiunile iniţiate ca director al Conservatorului de Muzică, ci şi prin contribuţia deosebit de importantă în domeniul creaţiei. A compus cîntece pentru voce şi pian, romanţe, serenade, lieduri, coruri, cantate (Sărbătoarea luminii şi Fiica lui Iofte), piese instrumentale şi muzică de scenă. Prelucrarea melodiilor populare reprezintă cea mai importantă ramură a creaţiei lui Enrico Mezzetti. Compozitorul, dirijorul şi profesorul Enrico Mezzetti a trecut în nefiinţă în urmă cu 75 de ani, la 25 mai 1930, şi a fost înmormîntat la cimitirul Eternitatea din Iaşi.


  • 1899: S-a născut fizicianul Ştefan Vencov. A adus contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române.


  • 1909: S-a născut baritonul Şerban Tassian.
     

  • 1919: S-a născut actriţa Corina Constantinescu, mama actriţei Ioana Pavelescu.

S-a născut în 1919, la Năsporeni-Lăpuşna, şi a murit la vîrsta de 88 de ani. A fost una dintre marile frumuseţi şi unul dintre marile talente, teatrul şi filmul românesc datorîndu-i multe reuşite. Corina Constantinescu, mama actriţei Ioana Pavelescu, a jucat pe scena Teatrului Mic şi a fost bună prietenă cu Petre Ţuţea, Liviu Ciulei, Clody Berthola, Jenny Acterian. Era sora violonistului Mihai Constantinescu şi cumnata pictorului Paul Gherasim. Despre Corina Constantinescu, scria şi George Călinescu, într-una dintre Cronicile Optimistului”, după ce a văzut-o în Nora de Ibsen la Teatrul Mic, pe atunci Nottara: O tragediană surprinzătoare este Corina Constantinescu în Nora de Ibsen. Rar am întâlnit o actriţă mai absorbită de rol. Am văzut adesea piesa; dar nu mai pot să-mi închipui azi pe soţia lui Torvald altfel decît pe Corina Constantinescu. Venele gâtului îi tremurau într-o vibraţie extraordinară, inflexiunile glasului sunt ca ale unei viole; chiar când tace şi ascultă, această interpretă produce emoţie în sală. Care socotiţi că este secretul Corinei Constantinescu? ­ Trăieşte….”



  • 1926: S-a născut Î.P.S. Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului în perioada 1982-2005 şi membru de onoare al Academiei Române.

Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în monahism, în anul 1948. La 27 decembrie 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieşteanul". La 9 decembrie 1979, după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului. La 10 ianuarie 1982 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a deţinut până la moarte.


  • 1928: S-a născut soprana Teodora Lucaciu.

Soprana Primadonă a Operei Romane din Bucureşti, a cântat şi în operetă. Artistă s-a născut la 17 noiembrie 1926, în Vulcan. Tatăl său, Vasile Lucaciu a fosr revizor şcolar şi un excelent violonist, iar mama sa avea o voce extraordinara. A fost descoperită, după terminarea liceului, de o Comisie specială de depistare a talentelor, din partea Ministerului Afacerilor Interne din Bucureşti şi angajată prim-solistă la Ansamblul M.A.I. Bucureşti. S-a perfecţionat şi a făcut turnee în ţară şi străinătate. Paralel, a urmat şi absolvit studiile muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la clasa maestrului de canto Stroescu. A terminat clasa de opera cu 10 (zece) la toate disciplinele şi a trecut prim-solistă soprană la Opera Română din Bucureşti. De-a lungul carierei a obţinut numeroase premii: Premiul I la Concursul Naţional de CANTO, Bucureşti, 1954, al doilea Mare Premiu la Concertul Internaţional de Canto de la Geneva, 1956, al doilea Mare Premiu la Concursul Internaţional De la Toulouse, 1957, Marele Premiu cu Medalia de Aur la Concursul Internaţional de la Moscova, 1957, Marele Premiu cu Medalia de Aur la Concursul Internaţional de Opera din Sofia, 1961. În anul 1978 a plecat în Provincia El Oro unde a pus bazele Institutului de muzică „W.A. Mozart” şi a desfăşurat o intensă activitate pedagogică: a predat canto, istoria muzicii, pian auxiliar. A trecut definitiv în lumea umbrelor la 9 noiembrie 1986.
 

  • 1939: A murit basul George Folescu.

Ajutat de unchiul său, preotul Grigore Dinescu, urmează şcoala primară în Bucureşti şi apoi cursurile Seminarului Nifon. Începe educaţia muzicală şi se remarcă prin calităţile sale vocale, fiind o valoare a corului şcolii. În anul 1905, spre deziluzia unchiului său, renunţă la psaltire şi se prezintă la examenul de admitere la Conservator. Se bucură de aprecieri deosebite în cadrul unor cercuri muzicale din oraşele dunărene şi din Transilvania. În 1906 devine solistul permanent al coralei Carmen. Învingând lipsurile materiale, termină Conservatorul încărcat de aprecierile profesorilor şi ale iubitorilor de muzică. În toamna anului 1911 este recomandat lui George Dima, în vederea participării la concertele Reuniunii de Cântări. Rezultatul întâlnirii este o frumoasă colaborare care culminează în anul 1913, când George Dima prezintă oratoriul Paulus pentru soli, cor şi orchestră, de Felix Mendelssohn Bartholdy. În perioada anilor 1914-1915, apare în Bucureşti o companie de operă, subvenţionată de un grup de entuziaşti, printre care se numără Camil Petrescu, Ion Vlădoianu şi George Folescu. Vocea basului călărăşean a răsunat în această scurtă perioadă de timp, în peste 60 de reprezentaţii, cu operele Aida, Carmen, Faust, Rigoletto, Tosca, Lakmé. După Primul Război Mondial, George Folescu luptă pentru înfiinţarea Operei Naţionale. În anul 1919, se înfiinţează Societatea Opera – Artişti Asociaţi, al cărei vicepreşedinte este George Folescu. Un mare succes i-a fost adus de rolul lui Mefisto din opera Faust. În anul 1921 pleacă în Grecia unde susţine o serie de concerte. Din anul 1923 începe şi activitatea pedagogică, la clasa de canto, de la Conservatorul din Bucureşti. Cele mai multe succese şi elogii le obţine în urma prezentărilor pe scenă. În stagiunea 1924 – 1925 cânta de 60 de ori. La 1 octombrie 1925, în deschiderea stagiunii cânta în Boris Godunov – Musorgski. Interpretează roluri principale în operele Povestirile lui Hoffman, Ernani, Cavaleria Rusticană, Traviata, Tosca, Boema, Faust, Olandezul zburător, Tristan şi Isolda. Prima stagiune a Operei Naţionale de Stat se deschide cu un spectacol în care George Folescu interpreta rolul regelui Henric, apărătorul dreptăţii, din opera Lohengrin, a lui R. Wagner. Stagiunea 1927 - 1928 o începe la Varşovia. Se întoarce la Bucureşti pentru a interpreta pe 3 ianuarie 1928 rolul lui Don Basilio din Bărbierul din Sevilla de Rossini. La 30 mai 1928 are loc premiera operei Năpasta de Sabin Drăgoi, după Caragiale, în care interpretează rolul lui Ion. La 11 aprilie 1937 este prezent la Călăraşi, unde este sărbătorit pentru cei 30 de ani de activitate artistică, fiind prezentat ca deşteptător al conştiinţei neamului nostru şi fondator temeinic al unei originale şcoli de muzică românească”. În 1939 cânta pentru ultima dată Simfonia a IX-a de Beethoven. În noaptea de 17-18 noiembrie 1939 vocea basului Folescu se stinge.


 

  • 1941: S-a născut George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc.
     

  • 1944: A murit poeta Magda Isanos.

Magda Isanos a debutat în revista şcolară „Licurici” (1932) cu poeziile Aş vrea un basm şi Primăvara, publicând apoi proză şi versuri într-o altă revistă şcolară, „Ghiocei” (1934). Studiile de filologie începute la Universitatea din Iaşi în toamna lui 1934 le-a abandonat pentru a urma Facultatea de Drept. Colaborează la „Cuget moldovenesc", „Pagini basarabene”, „Viaţa Basarabiei”, „Însemnări ieşene” (1936-1940) şi „Jurnalul literar” (1939). În martie 1938, se căsătoreşte cu Eusebiu Camilar, iar în anul următor intră ca stagiară în Baroul de Iaşi. Placheta Poezii, apărută în 1943, este singura culegere antumă, incluzând 38 de titluri. Istovită de boală (endocardită lentă majoră), Isanos se stinge în casa părinţilor săi, refugiaţi din Basarabia la Bucureşti. În volumele postume Cântarea munţilor (1945; Premiul Fundaţiilor Regale) şi Ţara luminii (1946) intră titluri noi, alte poezii, aproape nouăzeci, găsindu-şi loc în Addenda la Versuri (1964), ediţie îngrijită de Marin Bucur. Versuri şi proză inedite au fost inserate în „Manuscriptum”.


  • 1957: A murit George Murnu, scriitor, traducător, îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea” şi istoric, cu preocupări pentru arheologie şi istorie veche. Este membru al Academiei Române.

George Murnu este fiul Ecaterinei (născută Smiceianul) şi al lui Ioan Georgiade Murnu, profesor de limbi clasice şi franceză şi printre primii dintre dascălii care au contribuit la răspândirea culturii româneşti în satele aromâne din Munţii Pindului. A funcţionat ca director de liceu la Xanthi şi de gimnaziu la Bitolia, a fost paroh la biserica greco-macedoneană din Budapesta, autor al unui Dicţionar aromân-român-francez, aflat astăzi în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Având în familie condiţii propice unei formări intelectuale axate pe cultul valorilor clasice, Murnu urmează liceul la Xanthi şi Bitolia, începe studiile universitare la Buda, dar se va transfera la Universitatea din Bucureşti, unde studiază istoria şi arheologia (1889-1892). Este, pentru câţiva ani, profesor de elită la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, la Seminarul „Veniamin Costache”, Liceul Naţional şi Institutul „Humpel” din Iaşi. Primeşte o bursă de 2 ani la Munchen, unde în 1901 obţine doctoratul în litere, sub conducerea renumitului bizantinolog Karl Krumbacher, continuându-şi specializarea prin stagii de cercetare la Atena, Roma şi Berlin, întors în ţară, din 1908 e profesor titular la Catedra de arheologie a Universităţii din Bucureşti, iar din 1910 director al Muzeului de Antichităţi. Printre scrierile sale istorice se numără şi câteva cu preponderenţă filologică, precum Studiu asupra elementului grec antefanariot în limba română (1894), Rumanische Lehnworter im Neugriechischen (1902), sau unele concepute şi ca note de călătorie - Monumente antice din Roma. Descriere şi impresii (1908), Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasică (1908), Atena şi ruinele ei (1910), Istoria Românilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric după izvoare bizantine (1913). În paralel Murnu îşi începe activitatea literară, debutând în 1887, sub numele Alpindor di Selli, în revista „Ţara nouă”, cu Pindul către Carpaţi, replică la poemul Balconul şi Carpatul al lui V. Alecsandri, iar editorial, în 1898, cu Gânduri şi vise.
 

  • 1967: S-a născut regizorul de teatru Felix Alexa.


  • 1984: A murit actorul Constantin Rauţchi.

A fost un actor român de teatru şi film, de o deosebită expresivitate. Debutează la Teatrul Naţional din Craiova, fiind parte din generaţia de aur a teatrului românesc, promoţia 1956. Legendar prieten şi coleg cu Gheorghe Cozorici îşi continuă cariera teatrală la Teatrul Naţional din Bucureşti. Astfel, rămâne de neuitat, alături de Florin Piersic în Oameni şi Şoareci, în Bufonul din Regele Lear de Shakespeare sau ca protagonist în Hagi Tudose. În 1956, împreună cu Amza Pellea şi Dinu Cernescu a fost arestat de autorităţile comuniste, fiind totuşi, cu toţii, eliberaţi după scurt timp.
 

  • 1991: A murit Anton Cosma, critic şi istoric literar.

După clasele elementare şi liceale parcurse la Blaj, urmează Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, absolvită în 1963. Funcţionează ca profesor de limba şi literatura română la Dumbrăveni, judeţul Sibiu. Din 1981 a fost redactor la revista „Vatra”. Debutează publicistic în 1969, în „România literară”, iar editorial în 1977, cu Romanul românesc şi problematica omului contemporan. Tot ceea ce va scrie criticul se axează pe roman. Geneza romanului românesc (1985) ocupă, din acest punct de vedere, o poziţie centrală. Romanul românesc şi problematica omului contemporan (1977) aşează întreaga evoluţie postbelică a genului sub dominanta realismului. Tentativa este reluată în mai ampla sinteză Romanul românesc contemporan. În primul volum, Realismul, 1988, sunt stabilite trei etape: momentul '50, al Dogmei «Utopiei», momentul '60, al „Adevărului” şi momentul '80, al „Romanului ca literatură”.
 

 

  • 1996: A murit Roman Moldovan, economist şi sociolog. A publicat lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru al Academiei Române. A fost unul din adjuncţii lui Gheorghe Gaston-Marin, membru al Consiliului de Stat (1961-1965, 1969-1975) şi director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei Române, apoi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării. A fost totodată membru al CC al PCR.


  • 2006: Inaugurarea lucrărilor de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a primarului general Adriean Videanu. Pasajul, care are o lungime de 1450 m, deţine două recorduri europene şi anume faptul că podul hobanat al pasajului este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care este amenajată o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar). Inaugurarea lui a avut loc pe 18 iunie 2011, fiind deschis traficului auto a doua zi.

 

Evenimente externe


 

Ziua internaţională a filosofiei este marcată la iniţiativa UNESCO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, din anul 2002, în a treia zi de joi din noiembrie. Manifestările legate de această zi (mese rotunde, conferinţe, olimpiade de filosofie, expoziţii etc.) sunt organizate prin Comisiile naţionale pentru UNESCO şi prin Birourile regionale


Ziua internaţională fără fumat se marchează, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la iniţiativa şi sub auspiciile Uniunii Internaţionale contra Cancerului”; la 18 noiembrie 1976. Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur. Un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost celebrată în SUA la nivel naţional ca zi fără tutun. O zi fără tutun se marchează şi la 31 mai.


Ziua internaţională a studenţilor, marcată în amintirea zilei de 17 noiembrie 1939, când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre. A fost declarată oficial ca Zi internaţională de Consiliul Internaţional al Studenţilor, în anul 1941.


  • 1494: A murit filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola. Prefaţa culegerii sale filosofice publicate în 1486, prefaţă intitulată Elogiu demnităţii umane, a devenit o lucrare de bază a umanismului renascentist.

Pico della Mirandola provenea dintr-o veche familie de nobili din Italia de nord cu reşedinţa în castelul Mirandola, în apropiere de oraşul Modena. La vârsta de 14 ani, începe studiul dreptului canonic la vestita Universitate din Bologna (prima Universitate europeană), cu intenţia unei cariere ecleziastice. Este atras totuşi mai mult de studiul filozofiei şi al teologiei şi, timp de şapte ani, vizitează cele mai renumite universităţi ale Europei din Ferrara, Padova şi Paris. În 1484, ajungee la Florenţa, unde Marsilio Ficino conducea noua Academie Platoniciană”. Sub influenţa lui Ficino, Pico della Mirandola înclină mai mult către filozofia lui Platon, în opoziţie cu scolastica dominată de învăţătura lui Aristotel, aflată în declin, şi devine unul din cei mai activi participanţi la discuţiile în care se căuta realizarea unei unităţi între idealismul platonician şi spiritualitatea creştină. Scrie Heptaplus (1480), o interpretare mistico-alegorică a creaţiei conformă expunerii din Biblie. În aceeaşi perioadă publică De ente et uno, care cuprinde explicaţii ale unor pasagii din scrierile lui Moise, Platon şi Aristotel. În anul 1486, Pico della Mirandola pleacă la Roma şi publică 900 de teze asupra tuturor temelor filozofice şi teologice, adunate sub titlul Conclusiones philosophicae, cabalisticae et theologicae, cu o introducere, Oratio de dignitate hominis, care mai târziu va deveni unul din cele mai renumite texte filozofice ale umanismului italian. La discuţia tezelor ar fi vrut să invite la Roma pe toţi învăţaţii Europei. Papa Inocenţiu al VIII-lea declară 13 din cele 900 de teze drept eretice şi întâlnirea proiectată este interzisă. Deşi Pico della Mirandola încearcă să se apere în lucrarea Apologia J. Pici Mirandolani, Concordiae comitis (1489), este condamnat şi caută refugiu în Franţa, unde este găsit de emisarii papei şi arestat. În urma intervenţiei lui Lorenzo de Medici, este eliberat şi se poate întoarce la Florenţa. Aice trăieşte retras şi este tot mai mult influenţat de predicile lui Savonarola, în care acesta critica moravurile vremii și preconiza crearea unui stat ecleziastic fundamentalist. Pico della Mirandola consacră ultimii ani ai vieţii scrierilor religioase, în apărarea creştinismului împotriva iudaismului, mahomedanismului şi astrologilor, apărute postum în 1495 la Bologna sub titlul Disputationes adversus astrologiam divinatricem, contribuind la combaterea credinţelor astrologice atât de răspândite în Evul Mediu şi respingând astfel posibilitatea determinării destinului omenesc prin poziţia şi mişcarea stelelor. Pico della Mirandola moare la 17 noiembrie 1494 în Florenţa.


  • 1749: S-a născut inventatorul francez Nicolas Appert. A inventat metoda de păstrare a alimentelor mai mult timp prin închiderea ermetică a acestora în ambalaj.


  • 1790: S-a născut Ferdinand Möbius, matematician şi astronom german, unul dintre precursorii topologiei. A inventat modelul unei suprafeţe cu o singură faţă - banda lui M. A adus contribuţii în domeniile teoriei numerelor, a mecanicii cereşti şi a opticii. A iniţiat geometria conformă şi a dezvoltat grafica statică.


  • 1869: Deschiderea pentru navigaţie a Canalului de Suez, canal maritim ce uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie, în istmul cu acelaşi nume din Egipt, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps.


  • 1906: S-a născut industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume. În anii ’60 ai secolului XX, Honda a început să producă şi autoturisme.


  • 1917: A murit sculptorul francez Auguste Rodin.

Sculptorul, graficianul şi pictorul francez Auguste Rodin a murit în 1917, la vârsta de 77 de ani. Artistul a revoluţionat limbajul sculpturii, fiind considerat de mulţi critici drept cel mai mare sculptor după Michelangelo. Rodin şi-a demonstrat modernitatea nu doar prin stilul conceptual al lucrărilor sale, ci şi prin modul de expunere, alegând spaţiile în aer liber. În 1907, în atelierul său a lucrat şi Constantin Brâncuşi, care, părăsind studioul după numai câteva luni, şi-a justificat plecarea spunând: „Nimic nu se poate înălţa la umbra marilor arbori!”. O sinteză a sculpturilor sale o reprezintă Poarta Infernului, amplă compoziţie la care, începând din 1880, va reveni în tot cursul vieţii. Grupul statuar Burghezii din Calais (1884-1886) este un instantaneu surprinzător prin forţa care comunică starea de spirit a personajelor. Dirijate parcă de un subtil regizor, privirile lor sunt îndreptate divergent, încorporând spaţiul din jur şi izolându-se în acelaşi timp în propriul destin. Există o filiaţie directă între Rodin şi Michelangelo, a cărui operă o studiase la Florenţa şi Roma, şi cu arhitectura catedralelor gotice. Principiul dinamic se referă la ceea ce a numit „iluzia vieţii”, adică verosimilitatea creaţiei (Omul care merge, Gânditorul, Eva după păcat). De la lucrări în care prim-planul reprezentării este consacrat tinereţii senine (Primăvara eternă, Danaidă, Sărutul), artistul trece la compoziţii dominate de dramatism, de tensiuni interioare (Durere, Cele trei umbre, Fiul risipitor).


 

 

  • 1929: A murit statisticianul american de origine germană Herman Hollerith. În 1889 a realizat prima maşină de calculat: un tabulator mecanic bazat pe carduri perforate, gândit pentru a-l ajuta în munca sa de centralizare rapidă a statisticilor.
     

  • 1940: A murit zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei, cunoscut pentru aplicarea statisticii în biologie şi în medicină.
     

  • 1942: S-a născut regizorul american de film Martin Scorsese.


 

  • 1944: S-a născut Danny DeVito, actor, regizor şi producător american de film.


 

  • 1966: S-a născut actriţa franceză de film Sophie Marceau. A apărut în 35 de filme. În timpul adolescenţei a devenit populară prin filmele ei de debut La Boum (1980) şi La Boum 2 (1982), pentru care a primit César Award for Most Promising Actress. În afară de filmele făcute în limba franceză, a jucat şi în Braveheart (1995), ca Bond Girl în The World Is Not Enough (1999).


 

  • 1989: Au avut loc manifestaţiile studenţeşti de la Praga care au marcat începutul Revoluţiei de catifea” în Cehoslovacia.


  • 1993: A fost instituit la Haga (Olanda) Tribunalul Penal Internaţional, constituit, pe baza Rezoluţiei 808 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată, în unanimitate, la 22 februarie 1993, pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie, comise începând din anul 1991. Nu trebuie confundată cu o altă instanţă cu sediul tot la Haga, Curtea Penală Internaţională.


  • 1995: A intrat definitiv în vigoare Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE). Documentul, care a marcat oficial sfârşitul Războiului Rece, a fost semnat, la Paris, la 19 noiembrie 1990, de cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia.


  • 2003: A murit cântăreţul american de muzică country Don (Donald Eugene) Gibson, supranumit şi poetul trist”.

DON GIBSON - i CAN'T STOP LOVING YOU

 

  • 2006: A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás.

Puskás a fost considerat drept unul dintre cei mai mari fotbalişti ai secolului al XX-lea, fiind recunoscut în 1995 de IFFHS drept cel mai mare golgheter al secolului. A condus echipa naţională de fotbal a Ungariei la cucerirea medaliei de aur la Jocurile Olimpice din 1952 şi la un loc în finala Cupei Mondiale din 1954, pierdută în faţa Germaniei cu scorul de 2-3. Puskás a marcat 84 de goluri în 85 de selecţii pe Ungaria, evoluând şi de 4 ori pentru Spania. A marcat 512 goluri în 528 de meciuri jucate în cariera sa. În octombrie 2009, FIFA a anuţat introducerea premiului Premiul Puskás, acordat fotbalistului care a marcat „cel mai frumos gol” din ultimul sezon.


 

« Precedentul Urmatorul »

Evenimente recente

(Sursa foto - Radio România) Radio România la summitul mondial dedicat educaţiei prin media
Într-un secol în care canalele de comunicare sunt din ce în ce mai multe și mai diverse, însă mesajul transmis este din ce... citește
Elena Mosuc & G Salgueiro Operfado, un spectacol grandios în aer liber la Iași
Opera Naţională Română Iaşi vă invită la cel mai grandios spectacol de operă din capitala Moldovei “Magia serii în sunet și... citește

Adaugă un comentariu

Nume:
Comentariu:
Cod Securitate:
cod securitate

Comentarii

Încă nu există comentarii pentru acest eveniment.

Newsletter


Twitter Radio Iasi
© Radio Iași 2019, toate drepturile rezervate.