Acum pe AM: De zece ori România
Acum pe FM: De zece ori România

De rerum natura

26 Iulie, 2011 (4167 vizite | 33 comentarii)
Yahoo Messenger Facebook Delicious Stumbleupon Tiparire

Rezervaţia Repedea este o rezervaţie geologică şi paleontologică situată pe teritoriul judeţului Iaşi. Poziţionată la sud de municipiul Iaşi, lângă releul de televiziune de pe Dealul Repedea, se întinde pe o suprafaţă de 47,47 hectare.       

Rezervaţia se află la limita dintre Podişul Central Moldovenesc şi Câmpia Moldovei, la întrepătrunderea silvostepei cu pădurea. În partea nordică, de pe Dealul Păun, se poate distinge zona de contact dintre cele două unităţi geomorfologice ale Podişul Central Moldovenesc şi frumuseţea peisajului ieşean. În partea vestică, masivul formează un larg semicerc a cărui concavitate priveşte spre nord şi cuprinde zonele cunoscute precum Piciorul Lupului, Bârnova sau Repedea. Este o unitate de relief distinctă din cadrul unităţii majore Coasta Iaşului (Cuesta Iaşilor). Denumirea provine de la formele de relief denumite cueste, care sunt dealuri cu strate geologice cutate. Aceste dealuri se mai caracterizează prin existenţa unor platouri structurale (în cazul Dealului Repedea, platoul pe care este instalată antena de releu), a unor formaţiuni spectaculoase apărute în urma prăbuşirilor, procese des întâlnite în cadrul reliefului structural şi nu în ultimul rând prin suprafeţe abrupte cu versanţi asimetrici. Marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) deschide o largă privelişte asupra oraşului Iaşi. În zilele luminoase de aici se pot vedea Dealul Mare din Hârlău şi Ceahlăul.
 


În acest loc se află un masiv calcaros format din scheletele de scoici cimentate, după retragerea Mării Sarmatice. Cercetările geologice au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în era geologică Miocen), teritoriul pe care se află astăziDealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar, în ea se vărsau fluvii care aduceau cantităţi însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.). Faptul a produs dispariţia treptată a animalelor marine adaptate la viaţa din apele sărate (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoză), cochiliile moluştelor de apă sărată care au murit s-au depus pe fundul mării, cimentându-se şi formând Dealul Repedea de astăzi. Cu timpul, Marea Sarmatică s-a fragmentat, sub influenţa mişcărilor tectonice, într-o serie de bazine de mai mică întindere (Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Balaton, Lacul Aral şi altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia şi calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Retragerea mării a lăsat în urmăroci sedimentate, fosile de animale şi multe schelete de scoici, vizibile în zonele din Pietrărie unde pereţii formaţi din straturi de sedimente fac peisajul impresionant. Ceea ce, la prima vedere, pare doar o simplă alunecare de teren, ascunde, de fapt, straturi paralele de calcar, formaţiuni fosilifere sub forma unor puncte minuscule numite „oolite”, rămăşiţeale unor organisme marine şi fosile de „Mactra podolica”, o specie de moluscă.
 
Mai rezistent în timp s-a dovedit calcarul. Gresia, însă, nu a suportat presiunea exercitată de apele ploilor şi freatice şi s-a dizolvat, dând naştere unor grote. Primele descoperiri ştiinţifice efectuate pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieşean Grigore Cobălcescu (1831-1892) – primul profesor de geologie şi mineralogie de la Universitatea din Iaşia descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile şi gresiile calcaroase, puternic fosilizate, demonstrau existenţa unei Mări Sarmatice. Profesorul Cobălcescu a publicat în „Revista Română pentru ştiinţă, litere şi arte din Bucureşti” un articol intitulat Calcarul dela Răpidea, considerată prima lucrare românească de geologie. În acest articol, identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea şi anume: stratul de la bază, ce conţine calcar cu părţi dure, cu cochilii de „Cyrena”, „Limnea” şi „Planorbis”, încadrate de Cobălcescu în perioada geologică a Miocenului mijlociu (cu 11.61-15.97 milioane de ani înainte) şi stratul superior (denumit „calcarul grosier de Răpidea”), ce conţine cochilii de „Cerithium”, „Cardium”, „Solen”, „Turbo” şi „Venus”, pe care le încadrează la baza Pliocenului (cu 2,5-5,3 milioane de ani înainte), întrucât găsise acolo "Rhinoceros megarhinus".
           
Numărul de specii de moluşte fosile (scoici şi melci) descoperite în sedimentele de origine marină de aici a depăşit cifra de 40, printre care şi specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu). În decursul timpului, au fost efectuate numeroase studii paleontologice, lito şi biostratigrafice, sedimentologice şi geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoaşterea mai aprofundată a acestei rezervaţii adăugând la valoarea intrinsecă geologică şi paleontologică a acesteia şi o deosebită importanţă ştiinţifică generată de flora şi fauna zonei. Dealul Repedea, prezintă importanţă şi sub aspectul vegetaţiei, faunei, morfologiei reliefului şi a peisajului, a poziţiei sale la limita Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure.
           



Rezervaţia Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, hotărâreafiind justificată ca urmare a bogăţiei faunistice fosile şi a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în retragerea apelor marine de pe actualul teritoriu al Moldovei în complexul fosilifer de la Dealul Repedea. Suprafaţa protejată era de 1,90 hectare. Ca urmare a afluxului de turişti care risca să degradeze rezervaţia, prin Decizia nr. 557/1973 a Consiliului Popular Judeţean Iaşi, s-a revizuit suprafaţa ocrotită, stabilindu-se o zonă ştiinţifică de 5,80 hectare cu o suprafaţă aferentă de protecţie de 38,50 hectare cu rol de tampon între impactul uman şi zona ştiinţifică. Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi, au fost identificate ca arii protejate:

  • rezervaţia paleontologică Repedea, în care se protejează fauna fosilă pe care o conţin calcarele oalitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o suprafaţă de 4,98 ha (perimetru cu regim sever);
  • la est de aceasta există o zonă de protecţie (zonă tampon) - amplasată atât pe teritoriul comunei Bârnova - de 4,12 ha, cât şi pe teritoriul administrativ al municipiului Iaşi - 0,82 ha (zonă cu regim sever) şi 37,55 ha (zonă-tampon);
  • aria avifaunistică Repedea-Bârnova, cuprinzând masivul forestier cu acelaşi nume (deci şi zona de pădure din partea de sud a comunei Bârnova); aici se află cele  117 de specii de păsari din totalul de 383 de specii semnalate în fauna României .

 
Pe vârful Dealului Repedea, în apropierea releului de televiziune, la o altitudine de 353 metri, se înfăţişează o concavitate adâncă cu aspect de amfiteatru, având pereţi abrupţi, găuriţi de caverne. De-a lungul timpului, oamenii s-au adăpostit în aceste grote în timpul războaielor sau al dezastrelor naturale.


În prezent, rezervaţia se confruntă cu diferite pericole printre care menţionăm: defrişarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite şi masive alunecări de teren.  Monumentul naturii este important în cuprinsul municipiului Iaşi, din mai multe puncte de vedere. Zona oferăun peisaj diferit faţă de cel dominant în oraş, cu terase, coline domoale şi lunci, peisaj ce se arată sub forma unei aglomerări de versanţi abrupţi, aflorimente şi straturi calcaroase cu diferite roci fosilifere. De asemnea, Rezervaţia Geologică şi Paleontologică „Dealul Repedea” constituie un punct de mare interes pentru cei interesaţi de istoria geologică a suprafeţei ocupate de localitatea Iaşi.
 
În general, populaţia municipiului consideră teritoriul rezervaţiei ca pe un obiectiv turistic/deseori, ca pe un obiect, ieşenii petrecându-şi sfârşiturile de săptămână şi alte zile libere aici, la picnic; un loc ideal atât pentru practicarea unor sporturi precum ciclismul, cât şidrumeţii întrucât Dealul Repedea oferăturiştilor o privelişte unică în contextul fizico-geografic al judetului Iaşi. Pe platou sau la margineapădurii se fac focuri şi se încing grătare cu mici, existând zone cu pământ ars. În urma excursiilor efectuate rămân numeroase deşeuri (sticle, PET-uri, pahare de plastic, ziare etc.). Largi sectoare împădurite au fost defrişate de hoţii de lemne. În plus, localnicii au început să fure rocă din pereţii rezervaţiei, folosindu-le pentru placarea la exterior a fundaţiilor caselor, cu toate că roca este sfărâmicioasă şi nu pare indicată pentruutilizarea în construcţii. În prezent, din cele cinci poligoane de căţărare, doar trei mai sunt funcţionabile...

 
 
 
Text: Gabriela Grama
Foto: Andrei Scribleac şi Nicolae Tomescu
« Precedentul Urmatorul »

Evenimente recente

(Sursa foto - Radio România) Radio România la summitul mondial dedicat educaţiei prin media
Într-un secol în care canalele de comunicare sunt din ce în ce mai multe și mai diverse, însă mesajul transmis este din ce... citește
Elena Mosuc & G Salgueiro Operfado, un spectacol grandios în aer liber la Iași
Opera Naţională Română Iaşi vă invită la cel mai grandios spectacol de operă din capitala Moldovei “Magia serii în sunet și... citește

Adaugă un comentariu

Nume:
Comentariu:
Cod Securitate:
cod securitate

Comentarii

1. Tess (02-08-2011 18:17:03)
Wowza, problem solved like it never happeend.
2. Carli (20-09-2011 06:40:49)
Short, sweet, to the point, FREE-exactly as information suhold be!

Newsletter


Twitter Radio Iasi
© Radio Iași 2018, toate drepturile rezervate.