Acum pe AM: Diminetile noastre
Acum pe FM: Diminetile noastre

04.03.2013, ora 09:10 Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian Popovici: 4 martie 1977 - 36 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recenta a Romaniei

04 Martie, 2013 (870 vizite | 0 comentarii)
Yahoo Messenger Facebook Delicious Stumbleupon

Luni, se implinesc 36 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recenta a Romaniei. Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, Romania era zguduita de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, ramas in istorie ca seismul care a lasat in urma cele mai multe victime si cele mai mari pagube in tara noastra. Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numarat inclusiv personalitati precum actorii Toma Caragiu si Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocanet sau cantareata Doina Badea. Bilantul cutremurului din 4 martie - 1.578 de oameni si-au pierdut viata, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari, 11.300 de oameni au fost raniti si in jur de 35.000 de locuinte s-au prabusit. Seismul a avut epicentrul in Vrancea, la o adancime de 100 de kilometri, iar unda de soc a fost resimtita in aproape intreaga zona balcanica.

Seismologii spun că România este afectată episodic de cutremure a căror sursă principală este zona epicentrală Vrancea. Aici se produc seisme la adâncime de 70-200 Km (deci subcrustale), cu energie mare, resimţite pe arii întinse, 2-3 asemenea evenimente pe secol având magnitudine 7-7,5, energie 1022-1023 ergi, cu caracter distrugător, ultimile două producându-se la 10 noiembrie 1940 (Ms=7,4 pe scara Richter) şi 4 martie 1977 (Ms=7,2).

Un eveniment seismic are loc când la suprafaţa Pământului sau în interiorul său se produce o degajare a unei energii potenţiale acumulate (în sursa seismică). Pentru cutremure, această energie este o energie potenţială de deformare, care tensionează mediul. Pentru teritoriul ţării noastre prezintă o importanţă cutremurele de origine tectonică , din această categorie facând parte şi cutremurul din 4 martie 1977. Seismicitatea României este rezultată din energia eliberată de cutremure crustale (denumite şi normale) a căror adâncime nu depăşeşte 60 km şi de cutremure intermediare (caz unic în Europa şi sunt similare cu cele de sub Munţii Hindu Kush-India şi de sub Bucaramanga-Columbia) a căror focare se găsesc cuprinse între 60 km şi 200 km.

În cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre SV, spre Bucureşti şi Zimnicea, dar şi prin intensificarea lor în comparaţie cu cele produse în 1940, deşi cutremurul din acel an a fost mai puternic.

La Iasi, potrivit rapoartelor, seismul a deteriorat 4.026 de imobile din fondul locativ de stat, din care 3.391 la orase si 635 la sate. Dintre acestea, 3.874 erau imobile vechi. 421 de imobile vechi au suferit avarii foarte grave, iar 297 s-au prabusit imediat, restul urmind a fi dezafectate ulterior. In municipiul Iasi, au avut de suferit si 4.360 de imobile proprietate particulara. Din documente mai reiese ca, dintre cladirile mai importante, cele mai afectate au fost Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie si sediul Comitetului Municipal al PCR (sediul actual al Primariei)

Un cutremur asemănător celui din 1977 ar avea efecte devastatoare în Iaşi. În cazul unui cutremur cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter 48.406 de locuinţe din judeţ sunt considerate de autorităţi ca fiind vulnerabile. 1.450 dintre acestea ar putea suferi distrugeri totale.Din cauza faptului că majoritatea clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecţie anti-seismică şi datorită uzurii produse la clădiri, a fost realizată o listă cu zonele cele mai expuse efectelor unui cutremur.

Un seism de 7,2 grade Richter, ca cel de acum 36 de ani, ar distruge 20.000 de locuinţe la nivelul judeţului şi ar provoca 3.400 de victime.  La Iaşi, numărul blocurilor cu bulină este în creştere, conform ultimei inventarieri. Lista imobilelor cu risc seismic s-a înmulţit îngrijorător la Iaşi după ultimele expertize efectuate. 80 de blocuri au fost incluse  pe lista neagră a construcţiilor vulnerabile în cazul unui cutremur.

Ieşenii care „creează“ cutremure în laborator. Şase specialişti de la Universitatea Tehnică din Iaşi testează rezistenţa clădirilor prin simularea seismelor. Unică în ţară, platforma de cercetare de la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii a costat aproape un milion de dolari. Construită de o companie din Statele Unite ale Americii, singura platformă seismică care funcţionează în România a fost donată Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii Iaşi în 2004, de către Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instalaţia, cu o capacitate de 16 tone, a costat aproape un milion de dolari. Cu toate că ansamblul n-are funcţii comerciale, ci de cercetare, specialiştii de la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii au lucrat şi cu companii care doreau să se asigure dacă structurile pe care le realizează pot rezista în cazul unui cutremur cu o intensitate ridicată.

Pregătirea pentru un test seismic durează câteva luni, iar acestea nu pot fi realizate decât în intervalul martie - octombrie. „Facem în medie câte patru teste pe an, în special pentru cercetările din cadrul doctoratelor. Putem lucra numai în lunile în care este mai cald afară, deoarece sistemul funcţionează la temperatura minimă de 16 grade Celsius", explică profesorul Mihai Budescu. Costul unui astfel de test însă este cel care îi sperie pe constructorii care ar trebui să-şi verifice proiectele înainte de a le concretiza. „Preţul mediu al unui test este de aproximativ 10.000 de euro. Deşi este mare pentru noi, la nivel internaţional este unul competitiv. În Grecia, de exemplu, unde se mai află o astfel de platformă, o testare costă chiar de două ori mai mult", spune profesorul Budescu.

Aceasta nu este singura platformă seismică din Iaşi. Predecesoarea sa zace de ani buni uitată în Dealul Copoului, în spatele Corpului B al Universităţii „Al.I. Cuza". Platforma din Copou a fost prima de felul ei din Europa anilor '70. A fost realizată de un grup de profesori şi cercetători de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iaşi şi a putut susţine structuri de până la 140 de tone. Considerată tehnologie de vârf în 1967, când a fost dată în funcţiune, platforma din Copou a testat de la hale industriale la blocuri de locuinţe.

Cel mai sigur bloc din România. Puţini ieşeni ştiu că în cartierul CUG, situat la periferia oraşului, există singura clădire civilă din ţară asigurată împotriva seismelor. Este un bloc ca oricare altul, cu parter şi patru etaje, dar unde specialiştii au pus la bătaie toate cunoştinţele şi tehnologia anticutremure disponibilă în România în anii '80. „Protecţia antiseisme s-a realizat prin «decuplarea» cu ajutorul unor reazeme speciale a legăturii dintre infrastructură şi suprastructură", explică profesorul Mihai Budescu. Blocul a fost construit în anul 1986, împreună cu un „frate" geamăn, care însă n-a beneficiat de acelaşi tip de izolare. „Conceptul era relativ nou la acea dată la noi în ţară, dar n-au existat niciodată fonduri pentru echiparea şi monitorizarea acestor două construcţii, aşa cum au procedat, spre exemplu, japonezii", a precizat profesorul Budescu.

Statia Seismologica Vrancioaia a fost infiintata in anul 1942, in urma puternicului cutremur din 10 noiembrie 1940 (magnitudinea 7,4). La doi ani dupa infiintare, statia si-a intrerupt activitatea, iar in perioada 1952-1956 a functionat sporadic.Seismologul Cornelius Radu a redeschis Statia de la Vrancioaia in 1964, in conditii foarte modeste  de spatiu. In 2003, s-a decis schimbare denumirii din "Statia Seismologica Vrancioaia" in Observatorul Seismologic "Dr. Cornelius Radu" Vrancioaia.                 

Dupa cutremurul din 4 martie 1977 (magnitudinea 7,2) aparatura statiei a fost completata cu mai multe sisteme. In octombrie 1980, prin echiparea sa cu seismograf S13, a devenit statia principala a retelei seismice cu telemetrarea datelor la Bucuresti. Datorita modernizarii din perioada 1986 - 1989, prin construirea unei noi cladiri si echiparea cu noi aparte, statia de la Vrancioaia a devenit cea mai moderna din tara, precum si una din cele mai moderne din Europa.

Zona seismica Vrancea, prin particularitatile sale de izolare si concentrare in spatiu si de producere a cutremurelor subcrustale, ofera conditii unice in lume pentru predictia acestui tip de cutremure.In prezent, Observatorul Seismologic de la Vrancioaia dispune de laboratoare pentru monitorizarea evenimentelor seismice amplasament special pentru instralarea senzorilor seismici, punct seismobilogic, spatii speciale pentru desfasurarea unor activitatii stiintifice, precum si de un muzeu.

Echipat cu aparatura de inalta si joasa sensibilitate, observatorul furnizeaza date foarte importante pentru studiul seismicitatii regiunii Vrancea, predictia cutremurelor vrancene si protectia antiseismica a constructiilor.
 
INVITATI IN STUDIO
·        prof. univ. dr. ing. Mihai Budescu – decanul Facultatii de Constructii si Instalatii - Universitatea Tehnica din Iasi
·        dr.ingValerică Andronache, şeful Inspectoratului Teritorial în Construcţii Iaşi
·        dr.ing.Constantin Miron – directorul Sucursalei Iasi a Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă
·        colonel DAN PAUL IAMANDI – inspector sef al Inspectoratului pt Situatii de Urgenta Iasi
INVITATI PRIN TELEFON
·        Mihai Chirica – viceprimarul municipiului Iasi
·        Stefan Tataru – seful Observatorului Seismologic de la Vrancioaia(Vrancea)
 


Emisiunea este interactiv–doua numere de telefon (0232 / 258.900 si 0232 / 260.900) va stau la dispozitie daca aveti intrebari sau opinii legate de tema in dezbatere.


                                                                                            Cristian  POPOVICI


« Precedentul Următorul »

Articole recente

Audienta Publica 28.08.2013 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Horia Daraban: Maladia Alzheimer şi bolnavii fără amintiri ai României
Studii recente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii  au pus în evidenţă faptul că  maladia Alzheimer se manifestă la... citește
Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian Popovici: 5 iunie – Ziua Mondiala a Mediului 03.06.2013 Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian Popovici: 5 iunie – Ziua Mondiala a Mediului
In ziua de 5 iunie 1972, la Stockholm au avut loc lucrarile primei Conferinte ONU dedicate mediului inconjurator, sub deviza “Avem un singur... citește
AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: 31 mai - Ziua Mondială fără Tutun 27.05.2013 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: 31 mai - Ziua Mondială fără Tutun
Organizatia Mondială a Sănătătii (OMS) a proclamat ziua de 31 mai drept "Ziua Mondială fără Tutun", în anul 1987 într-o... citește
ou incondeiat 29.04.2013, ora 09:00 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici
Pastele este o sarbatoare a tuturor crestinilor care simbolizeaza biruinta omenirii asupra suferintei, este sarbatoarea care anunta Invierea Domnului Isus... citește
Audienta Publica cu Cristian Popovici 15.04.2013 Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian POPOVICI: „Operaţiunea MOV" (miel, ouă şi vin)
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) va declansa in data de 20 aprilie o serie de controale la nivel national... citește
Audienta Publica cu Cristian Popovici 08.04.2013, ora 09:00 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: Ziua Mondială a Sănătăţii
Începând cu anul 1950, la fiecare 7 aprilie, se marchează Ziua Mondială a Sănătăţii care reprezintă, pentru întreaga lume,... citește

Adaugă un comentariu

Nume:
Comentariu:
Cod Securitate:
cod securitate

Comentarii

Încă nu există comentarii pentru acest articol.

Newsletter


Twitter Radio Iasi
© Radio Iași 2019, toate drepturile rezervate.