Acum pe AM: Un cantec pentru fiecare
Acum pe FM: Un cântec pentru fiecare

08.04.2013, ora 09:00 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: Ziua Mondială a Sănătăţii

08 Aprilie, 2013 (850 vizite | 0 comentarii)
Yahoo Messenger Facebook Delicious Stumbleupon

Începând cu anul 1950, la fiecare 7 aprilie, se marchează Ziua Mondială a Sănătăţii care reprezintă, pentru întreaga lume, oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică prioritare la nivel global în viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În 1948 OMS a propus ca data de 7 aprilie să fie declarată şi sărbătorită ca Zi Mondială a Sănătăţii. Prin hotărârea de guvern nr.224/26 martie 1999 s-a decis ca această zi să fie sărbătorită, oficial, şi în România.

Anul acesta tema Zilei Mondiale a Sănătăţii este “Presiunea sanguină crescută”, cu un accent special pe reducerea aportului de sare din dietă. Sloganul campaniei este “Verifică-ţi tensiunea arterială / Elimină-ţi riscul de infarct de miocard şi accident vascular cerebral”. Ziua Mondială a Sănătăţii 2013 reprezintă o oportunitate de a creşte nivelul de conştientizare în rândul decidenţilor politici şi a populaţiei. Reducerea consumului de sare în special este o modalitate eficace de reducere a presiunii sanguine.

INVITATI:
·        conf. dr. Diana Cimpoesu – medic-sef UPU-SMURD Iasi
·        conf. dr. Florin Mitu - medic primar medicina interna si cardiologie, Seful Sectiei de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iasi
 

Emisiunea este interactiva – doua numere de telefon (0232 / 258.900 si 0232 / 260.900) va stau la dispozitie daca aveti opinii sau intrebari legate de tema in dezbatere.                                                                            


Cristian  POPOVICI

 
Hipertensiunea - Valori crescute ale presiunii arteriale

Cand presiunea arteriala are valori crescute, afectiune numita hipertensiune, presiunea exercitata de fluxul sangvin asupra peretilor arteriali este prea mare. Valorile crescute ale presiunii arteriale pot produce leziuni la nivelul arterelor, inimii si rinichilor si duce la aparitia aterosclerozei si accidentului vascular. Hipertensiunea mai este numita un "ucigas silentios" deoarece nu produce simptome decat la valori foarte ridicate si, fara ca pacientul sa aiba la cunostinta acest lucru, poate duce la aparitia unor leziuni majore, organice, in cazul in care nu este tratata.

In cadrul masurarii presiunii arteriale se pot distinge doua valori:
·        sistolica
·        diastolica

Presiunea arteriala sistolica reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali, in momentul in care inima a terminat de pompat sangele in circulatia sistemica (la sfarsitul contractiei). Aceasta valoare reprezinta prima sau cea mai mare valoare in cadrul masurarii presiunii arteriale.

Presiunea arteriala diastolica reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali, in intervalul cuprins intre doua batai ale inimii, cand miocardul este relaxat si inima se umple cu sange. Reprezinta valoarea a doua sau cea mai mica valoare in cadrul masurarii presiunii arteriale.

Valoarea normala a presiunii arteriale la adult (peste 18 ani):
- sistolica - mai mica sau egala cu 129 mmHg
- diastolica - mai mica sau egala cu 84 mmHg.

Presiunea arteriala in caz de hipertensiune:
- sistolica - mai mare sau egala cu 140 mmHg
- diastolica - mai mare sau egala cu 90 mmHg.

Presiunea arteriala in caz de prehipertensiune:
- sistolica - intre 130 si 139 mmHg
- diastolica - intre 85 si 89 mmHg.

Milioane de persoane ale caror valori ale presiunii arteriale erau considerate a fi la limita de sus a normalului (130–139/85–89 mmHg) sunt clasificate acum in categoria "prehipertensiune", pe baza unor noi standarde mai agresive, stabilite de catre al VII-lea decret al Comitetului National pentru Preventia, Detectarea, Evaluarea si Tratamentul Hipertensiunii.

Datorita faptului ca noile studii au aratat ca riscul de dezvoltare a unei afectiuni cardiace sau a accidentului vascular, incepe sa creasca la valori ale tensiunii mai mici decat cele valabile anterior, specialistii in sanatate au coborat pragul valorii acceptabile a normalului, in scopul promovarii tratamentului mai agresiv si mai precoce in cazul hipertensiunii.

Cauze: Exista o multitudine de factori diferiti care pot sta la baza unor valori ridicate ale presiunii arteriale, inclusiv obezitatea, consumul a 3 sau mai multor bauturi alcoolice pe zi, aport crescut de sare, varsta inaintata, un stil de viata sedentar, stresul si rezistenta la insulina.

Hipertensiunea primara sau esentiala, reprezinta 95% din totalul cazurilor de hipertensiune. Hipertensiunea secundara, provocata de o alta boala sau medicatie, este mai putin intalnita.

Determinarea unor valori crescute ale presiunii arteriale nu presupune neaparat existenta hipertensiunii. In cazul unor persoane, simpla prezenta intr-un serviciu medical poate duce la cresteri tensionale. Aceasta situatie este intitulata sugestiv "hipertensiunea halatelor albe".

Persoanele cu hipertensiune primara (esentiala) nu prezinta de obicei nici un simptom. Majoritatea persoanelor care au valori ridicate ale tensiunii arteriale, se simt bine si afla ca au hipertensiune numai in timpul unui examen de rutina sau in timpul unei vizite la medic cu ocazia altei afectiuni.

Hipertensiunea severa (stadiul III), in special hipertensiunea maligna pot provoca:

-cefalee (durere de cap), in special cefalee pulsatila retroorbitara (resimtita de pacient in spatele ochiului) si care se manifesta in special dimineata
-tulburari de vedere
-senzatie de greata si voma.
               In timp, hipertensiunea netratata poate produce leziuni organice la nivel cardiac, renal sau ocular.
Acestea pot cauza:
-durere in piept (angina pectorala), stop cardiac sau insuficienta cardiaca
-accident vascular cerebral
-insuficienta renala
-afectiuni ale arterelor periferice
-leziuni oculare (retinopatie)
-batai cardiace anormale.

Mecanism fiziopatogenetic

Valorile presiunii arteriale cresc in mod obisnuit odata cu varsta; cu toate acestea, aceasta crestere normala se desfasoara mai repede in cazul persoanelor care au deja hipertensiune.

Hipertensiunea arteriala netratata poate produce leziuni la nivelul endoteliului vascular. Leziunea odata constituita, grasimile si ionii de calciu se pot usor acumula de-a lungul peretelui arterial, formand placa de aterom. In aceasta situatie vasul de sange se ingusteaza si devine rigid (proces numit ateroscleroza) si fluxul sangvin prin acel vas este redus.

In timp, scaderea fluxului sangvin de la nivelul anumitor organe poate produce leziuni care duc la aparitia urmatoarelor afectiuni:
-boli cardiace, infarct si batai cardiace anormale
-accident vascular cerebral
-insuficienta renala
-afectiuni ale arterelor periferice
-leziuni oculare (retinopatie).

Persoanele ale caror valori ale presiunii arteriale sunt la limita superioara a normalului (130–139/84–89 mmHg) - situatie considerata prehipertensiune - au un risc mai crescut de a dezvolta hipertensiune si afectiuni cardiace decat cei cu tensiunea arteriala sub 120/80 mmHg.

De asemenea, persoanele de sex masculin care au valori crescute ale presiunii arteriale la o varsta medie (intre decada a cincea si decada a sasea de varsta) pot suferi o degradare mai puternica a statusului mental o data cu varsta (dupa 75 de ani) decat cei care nu prezinta o crestere precoce a presiunii arteriale. Memoria pe termen scurt si capacitatea de mentinere a atentiei sunt cele mai afectate.

Determinarea unor valori crescute ale presiunii arteriale nu presupune neaparat existenta hipertensiunii. In cazul unor persoane, simpla prezenta intr-un serviciu medical poate duce la cresteri tensionale. Aceasta situatie este intitulata sugestiv "hipertensiunea halatelor albe".

Hipertensiunea sistolica izolata reprezinta o crestere a valorii presiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg, in timp ce presiunea arteriala diastolica se mentine la o valoare mai mica de 90 mmHg. Acest tip de hipertensiune se intalneste mai des in randul adultilor invarsta, in special la persoanele de sex feminin. In cazul persoanelor in varsta de peste 50 de ani, o valoare a presiunii arteriale sistolice mai mare de 140 mmHg, reprezinta un factor de risc mai important pentru aparitia afectiunilor cardiace si a accidentului vascular cerebral, decat valoarea presiunii arteriale diastolice.

Factori de risc

Printre factorii de risc pentru aparitia hipertensiunii arteriale primare (esentiale) se numara:
-existenta unui istoric familial de hipertensiune (mai multe cazuri de hipertensiune in randul membrilor aceleiasi familii)
-varsta inaintata
-rasa: afro-americanii au un risc mai crescut de a face hipertensiune, in cadrul careia au niste valori foarte ridicate si sunt mai predispusi sa dezvolte aceasta afectiune la o varsta mai precoce decat in cazul altor rase; motivul pentru care au un risc mai crescut nu este cunoscut
-aportul de sare
-consumul a mai mult de trei bauturi alcoolice pe zi
-statusul supraponderal sau obezitatea
-lipsa de exercitiu sau activitate fizica.

Alti posibili factori de risc sunt:
- utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene (de exemplu, naproxen sau ibuprofen) sau inhibitori de COX-2 (cum ar fi celecoxibul); aspirina nu creste riscul de dezvoltare a hipertensiunii arteriale.
Persoanele care au hipertensiune asociata oricaruia dintre urmatorii factori de risc, au o probabilitate crescuta de dezvoltare a complicatiilor, cum ar fi afectiuni cardiace, infarct miocardic, batai cardiace anormale, accident vascular cerebral, insuficienta renala si leziuni oculare (retinopatie):
- fumatul
- valori crescute ale colesterolului plasmatic sau scaderea fractiunii HDL a colesterolului (colesterolul "bun")
- diabetul
- existenta unei istorii familiale de boala coronariana cu debut precoce la un parinte sau un frate (sora), inainte de 45 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei
- sexul masculin
- rasa neagra
- statusul supraponderal
- lipsa de exercitiu fizic
- marirea cavitatii cardiace inferioare stangi (ventriculul stang).

Consultul de specialitate

Serviciile de ambulanta trebuie contactate imediat in cazul aparitiei oricaruia dintre urmatoarele simptome:
- cefalee severa brusc instalata
- durere in piept (angina)
- alte simptome ale unui infarct
- simptomele unui accident vascular cerebral sau ale unui accident ischemic tranzitoriu.

Medicul trebuie contactat imediat in momentul in care o persoana are hipertensiune dar si:
- valorile presiunii arteriale sunt normale sau bine controlate, dar ele cresc brusc peste limita normala de mai multe ori
- valoarea presiunii arteriale este mai mare sau egala cu 180/110 mmHg.

Pacientul trebuie sa consulte medicul in cazul in care valoarea presiunii arteriale este mai mare sau egala cu 140/90 mmHg la doua sau mai multe masuratori (efectuate la domiciliu sau in cadrul unui program de screening in comunitate). Daca la o masurare valoarea presiunii arteriale este ridicata, trebuie facuta o alta masuratoare de catre un personal specializat in scopul verificarii rezultatului initial.                     
Tensiunea arteriala se poate masura in multe cabinete medicale si clinici, fara platirea unei taxe si fara programare. In urma oricarei medicatii utilizate pentru tratamentul hipertensiunii pot aparea efecte secundare. Adultii sunt incurajati sa-si verifice in mod regulat valorile tensiunii arteriale.

Investigatii

In majoritatea cazurilor, nu este necesara efectuarea unor teste suplimentare pentru a pune diagnosticul de hipertensiune. Daca la o prima masurare a presiunii arteriale ies valori ridicate ale presiunii sistolice si/sau diastolice, pentru confirmarea diagnosticului se efectueaza de obicei alte doua masuratori in momente separate.

Teste de rutina

Pentru evaluarea hipertensiunii sunt utilizate de obicei examenul fizic si anamneza. Analize suplimentare de sange si urina, cum ar fi sumarul de urina, pot fi de asemenea efectuate inaintea inceperii tratamentului, pentru detectarea eventualelor leziuni organice si verificarea existentei complicatiilor.

Printre aceste teste de laborator se numara masurarea nivelelor plasmatice de potasiu, sodiu (o componenta a sarii), glucoza, colesterol si de asemenea teste pentru evaluarea functiei renale.

Electrocardiograma (EKG) poate fi de asemena efectuata pentru a detecta o eventuala leziune la nivel cardiac. Medicul poate solicita verificarea riscului de boala arteriala coronariana. In majoritatea cazurilor de hipertensiune fara complicatii, testele de rutina pot fi normale. Uneori, rezultatele pot sugera prezenta unei afectiuni renale, a diabetului sau a unei disfunctii hormonale.

In cazul in care exista suspiciunea ca masuratorile efectuate in cabinetul medicului nu reprezinta valoarea reala a tensiunii arteriale (de exemplu in cazul hipertensiunii de halat alb), poate fi necesara masurarea tensiunii in afara cabinetului medicului. In unele cazuri, pacientul poate fi rugat sa-si verifice valorile presiunii arteriale la domiciliu de 3 ori pe zi si sa tina o evidenta a masuratorilor. In conditiile in care pacientul nu-si poate masura cu acuratete tensiunea arteriala la domiciliu, poate fi necesara monitorizarea presiunii arteriale in ambulator.

Monitorizarea presiunii arteriale in ambulator poate contribui la diagnosticarea si tratarea pacientilor varstnici si femeilor insarcinate.
Alte teste pot fi efectuate pentru a determina daca hipertensiunea a inceput sa produca leziuni la nivel cardiac. Printre acestea se numara ecocardiografia, radiografia toracica sau computer tomograful (CT).

Societatea Americana de Preventie a Maladiilor recomanda mai nou, ca persoanele cu hipertensiune arteriala sau cu un nivel ridicat al colesterolului in sange, sa fie investigate si pentru depistarea diabetului zaharat. Aceasta recomandare se bazeaza pe studii care arata ca descoperirea si tratarea precoce a diabetului zaharat, duce la o scadere substantiala a riscului de boala coronariana la acesti pacienti.

Diagnostic precoce

Testele de screening si programele pentru hipertensiune arteriala variaza foarte mult in ceea ce priveste fiabilitatea. Valorile tensiunii obtinute de la un aparat automat de masurare a tensiunii arteriale, care poate fi gasit in magazine sau in farmacii, pot sa nu fie foarte exacte. Orice depistare a unor valori crescute ale tensiunii arteriale prin teste de screening necesita confirmarea de catre un medic.
Verificarea repetata a tensiunii arteriale

Medicii reuniti intr-un congres cu teme principale de discutie continand preventia, detectia, evaluarea si tratamentul hipertensiunii arteriale recomanda urmatoarele:
- adultii sanatosi cu tensiune arteriala normala (129/84 mmHg sau sub aceste valori) ar trebui sa-si verifice valorile tensiunii arteriale cel putin o data la 1-2 ani; acesta masuratoare poate fi efectuata in cadrul unui control medical de rutina
- adultii prehipertensivi (130–139 si/sau 85–89 mmHg) ar trebui sa-si masoare tensiunea arteriala mai des, in functie de recomandarile medicului curant sau cel putin o data pe an; aceasta masuratoare poate fi efectuata in cadrul oricarui control medical de rutina
- adultii care au si alti factori de risc pentru bolile cardiace sau care au o maladie vasculara sau dovezi ale afectarii sistemice produse de hipertensiunea arteriala, trebuie sa-si masoare tensiunea arteriala mai frecvent.
Tratament

Tratamentul pentru hipertensiunea arteriala depinde de severitatea bolii si de coexistenta altor probleme de sanatate, cum ar fi insuficienta cardiaca, diabetul sau sarcina. Medicul curant poate recomanda mai intai schimbarea stilului de viata, care sa includa pierderea in greutate, mai mult exercitiu fizic si adoptarea unei diete sanatoase. Daca valorile tensiunii arteriale depasesc o anumita limita, medicul poate prescrie medicamenteimpreuna cu recomandarile pentru schimbarea stilului de viata.

Unele persoane pot avea nevoie doar de modificarea stilului de viata pentru a-si controla valorile tensiunii arteriale, in timp ce altii au nevoie si de o medicatie in acest sens. In orice caz, tratamentul hipertensiunii arteriale e un proces ce dureaza toata viata.

Tratamentul hipertensiunii arteriale primare, mai ales formele moderate sau severe, scade riscul dezvoltarii insuficientei cardiace, bolii coronariene, infarctului miocardic, tulburarilor de ritm, accidentului vascular cerebral si a maladiilor renale si reduce riscul de deces datorita acestor maladii. Per total, scopul tratamentului include:
- prevenirea decesului si a maladiilor asociate hipertensiunii arteriale (insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral, si afectarea renala); hipertensiunea arteriala este asociata in proportie de 35% cu maladiile cardiace datorate bolii coronariene si in proportie de 49% cu totalitatea cazurilor de insuficienta cardiaca
- reducerea tensiunii arteriale sistolice sub 140 mmHg si a celei diastolice sub 90 mmHg; doua studii recente au aratat ca scaderea valorilor tensiunii arteriale la pacientii hipertensivi cu diabet, reduce si mai mult riscul de deces la acesti pacienti; la aceste persoane, tensiunea arteriala trebuie sa aiba valori mai mici de 130/80 mmHg
- controlul altor factori de risc, cum ar fi fumatul, lipsa exercitiului fizic si nivelurile crescute ale colesterolului in sange, care pot conduce la aparitia unor complicatii cum ar fi infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral
- minimizarea efectelor secundare ale medicatiei.

Tratament medical

Tratamentul initial

Daca valorile tensionale se inscriu in domeniul prehipertensiunii (130–139/85–89 mmHg), medicul poate recomanda modificari ale stilului de viata, inclusiv scaderea in greutate, exercitiul fizic, limitarea consumului de alcool, scaderea ingestiei de sare, renuntarea la fumat si urmarea recomandarilor dietei DASH (program pentru stoparea hipertensiunii prin dieta). Planul de dieta DASH presupune consumul de alimente sarace in grasimi saturate, punand accentul pe consumul de fructe, vegetale, cereale integrale si lactate degresate.

In cazul hipertensiunii arteriale stadiul I (140–159/90–99 mmHg), dar care nu e insotita de afectare viscerala (a organelor interne) sau de alti factori de risc pentru maladiile cardiace (hipertensiunea necomplicata), e posibil ca medicul sa recomande o schimbare a modului de viata probabil asociata cu o medicatie impotriva hipertensiunii. Majoritatea persoanelor cu hipertensiune vor necesita doua sau mai multe medicatii, din care fac parte diureticele, pentru a scadea tensiunea arteriala la valori sub 140/90 mmHg, care reprezinta valoarea tinta a tratamentului pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala necomplicata. Daca la hipertensiune se asociaza si alte maladii cum ar fi diabetul zaharat, insuficienta cardiaca sau insuficienta renala cronica, valoarea tinta a tratamentului e mai scazuta, de 130/80 mmHg.

Daca tensiunea arteriala a pacientului are valori mai mari sau egale cu 160-179/100-109 mmHg, medicul va incerca probabil diferite combinatii de medicamente, pentru a determina care e cea mai eficienta. Pacientul va fi nevoit sa faca schimbari majore in stilul de viata.

Tratamentul hipertensiunii arteriale secundare variaza in functie de cauza. De exemplu, tratamentul hipertensiunii arteriale severe datorate unei maladii renale va include si tratamentul afectiunii renale.
Persoanele hipertensive care necesita precautii deosebite in ceea ce priveste tratamentul sunt:
-varstnicii
-afroamericanii
-copiii
-femeile insarcinate.
Tratament ambulatoriu

Tratamentul la domiciliu este important pentru a controla hipertensiunea, mai ales in prezenta unor factori de risc pentru afectiunile cardiace si pentru accidentul vascular cerebral. Chiar daca pacientul are prescrisa o medicatie antihipertensiva, exista si alte masuri care pot fi luate pentru a scadea tensiunea arteriala si pentru a reduce riscul de infarct miocardic si de accident vascular cerebral. Schimbarile in stilul de viata si in comportament pot ajuta la reducerea dozei de medicamente necesare pentru controlul hipertensiunii.
Se recomanda:
·        Mentinerea unei greutati corporale adecvate.
·        Efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat.
·        Un aport alimentar adecvat de potasiu, calciu si magneziu.
·        Un aport alimentar adecvat de fibre.
·        Limitarea consumului de alcool.
·        Renuntarea la fumat.
·        Folosirea cu precautie a medicatiei antiinflamatoare.
·        Pacientul trebuie sa invete sa-si verifice tensiunea arteriala la domiciliu.
·        Reducerea stress-ului.
·        Urmarea recomandarilor dietei DASH.

Tratament in cazul agravarii bolii

Hipertensiunea arteriala netratata poate conduce la aparitia infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral, ambele situatii putand fi fatale. Scaderea valorilor tensiunii arteriale reduce riscul de afectare vasculara si de a dezvolta ateroscleroza. Pe masura ce tensiunea arteriala creste, va fi nevoie de cresterea dozelor de medicamente sau de administrarea unor asociatii de medicamente. Multi pacienti au un tratament bazat pe asociatii intre mai multe medicamente.
De retinut! La varstnici, scaderea tensiunii arteriale sistolice cu 10% poate fi suficienta pentru a preveni aparitia complicatiilor, daca tensiunea arteriala diastolica e normala.

Hipertensivii cu valori tensionale mari sunt sfatuiti sa faca schimbari majore in stilul de viata, pe care sa le urmeze toata viata, pentru a reduce valorile tensiunii arteriale. Aceste schimbari, in care sunt incluse o dieta saraca in grasimi, renuntarea la fumat si exercitiul fizic, ajuta la reducerea riscului de afectare cardiaca sau de accident vascular cerebral si contribuie la ameliorarea valorilor tensionale.
 
 
Accidentul vascular cerebral (AVC)
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
                AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
- rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin
- fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular
- infectia valvelor cardiace (endocardita)
- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
- tulburari de coagulabilitate a sangelui
- inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
- infarctul miocardic.
               Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
               Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
                Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:
- inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza
- tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia
- leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni
- iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului
- angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).
Factori de risc

Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu. Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub control, riscul de AVC poate scadea .Factorii de risc care pot fi controlati sunt:
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta
- diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala.
- nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC
- afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral
- alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
- fumatul, inclusiv fumatul pasiv
- lipsa activitatii fizice
- obezitatea
- folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral
- consumul crescut de alcool. Persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care au intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de AVC. Betia alcoolica se defineste prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp
- folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale.

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:
- varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult.
- rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza
- sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC
- istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
- prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.

Simptome

Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- dureri de cap severe
- simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta
- simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.

In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.

In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile.

Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct). Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.
Mecanism fiziopatologic

In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o sangerare in creier. Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si pot muri. Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.

Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei respective.

Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata.

Daca apar simptomele unui AVC, este nevoie de un consult medical urgent. Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea fi lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravietuiesc dupa un AVC, jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea.

Vindecarea depinde de localizarea si de extinderea leziunii din creier cauzata de AVC si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii afectate. In general, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu atat este mai mica si dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete. Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca se face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deciziilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii. Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi depresia si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la cativa ani dupa AVC. Unele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la domiciliu si prin monitorizare de catre un medic.

Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accidentul ischemic tranzitor (AIT), 14 procente vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul urmatorului an.

Conseciinte
In plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC, mai pot aparea:
- modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile
- modificari ale judecatii, ratiunii
- modificari ale emotiilor
- modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intreg)
- tulburari de memorie
- probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului.

De aceea se recomanda ca aceste probleme sa fie discutate cu un medic. Doctorul (de preferat un medic psihiatru) va oferi suportul necesar si poate oferi sugestii pentru ameliorarea acestor probleme.
Consult de specialitate

Este urgent un consult medical in cazul in care sunt prezente:
- semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc
- amorteli, slabiciune sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, de obicei intr-o jumatate a corpului
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- dureri de cap severe fara o cauza cunoscuta.

Semnele unui accident ischemic tranzitor (AIT). Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral, cu exceptia urmatoarelor:
- pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie, ca o umbra, scaderea vederii unui ochi
- tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de minute, dar ele pot persista pana la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se datoreaza unui AVC sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii

Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care:
- au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca simptomele au disparut
- persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de sangerare
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii unor alimente
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde, care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.

Se recomanda efectuarea unei programari pentru un consult in cazul in care:
- persoana respectiva crede ca a avut un AIT in trecut si nu a vorbit pana acum cu un doctor despre acest eveniment
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum o zona dureroasa la presiune. Zonele dureroase la presiune, care de obicei se dezvolta de-a lungul coatelor, calcaielor, genunchilor, feselor, ale osului sacrat si pe spate de-a lungul coloanei vertebrale, sunt provocate de statul intr-o singura pozitie un timp indelungat. Primul semn al unei zone dureroase la presiune este inrosirea zonei, care nu dispare la frecare sau la masaj
- persoana respectiva a avut un AVC si constata acum ca bratul sau piciorul afectat devine din ce in ce mai rigid (intepenit) si nu poate sa-l indrepte (spasticitate)
- persoana respectiva a avut un AVC si prezinta acum semne ale unei infectii de tract urinar. Aceste semne pot fi febra, durere in timpul mictiunii (la urinare), prezenta de sange in urina si durere de spate (in flancuri).

Expectativa vigilenta

Nu este recomandata o perioada de asteptare si de urmarire in cazul in care sunt prezente semne ale unui accident vascular cerebral. Este nevoie de ingrijiri medicale de urgenta pentru prevenirea sau tratarea oricarei complicatii care poate fi amenintatoare de viata. Tratamentul prompt poate preveni extinderea lezarii creierului, ameliorand dizabilitatile permanente care pot aparea in urma unui accident vascular cerebral.

In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange, este critica asigurarea ingrijirilor medicale din partea unui doctor in camera de garda, intr-un spital. Daca se face consultul medical in primile 3 ore, pacientul poate primi uneori o medicatie (activator tisular al plasminogenului sau t-PA) care dizolva cheagul, dar acest medicament trebuie administrat in primele 3 ore de la aparitia simptomelor. Acest medicament nu poate fi administrat in siguranta la toti oamenii.
 
 

« Precedentul Următorul »

Articole recente

Audienta Publica 28.08.2013 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Horia Daraban: Maladia Alzheimer şi bolnavii fără amintiri ai României
Studii recente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii  au pus în evidenţă faptul că  maladia Alzheimer se manifestă la... citește
Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian Popovici: 5 iunie – Ziua Mondiala a Mediului 03.06.2013 Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian Popovici: 5 iunie – Ziua Mondiala a Mediului
In ziua de 5 iunie 1972, la Stockholm au avut loc lucrarile primei Conferinte ONU dedicate mediului inconjurator, sub deviza “Avem un singur... citește
AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: 31 mai - Ziua Mondială fără Tutun 27.05.2013 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: 31 mai - Ziua Mondială fără Tutun
Organizatia Mondială a Sănătătii (OMS) a proclamat ziua de 31 mai drept "Ziua Mondială fără Tutun", în anul 1987 într-o... citește
ou incondeiat 29.04.2013, ora 09:00 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici
Pastele este o sarbatoare a tuturor crestinilor care simbolizeaza biruinta omenirii asupra suferintei, este sarbatoarea care anunta Invierea Domnului Isus... citește
Audienta Publica cu Cristian Popovici 15.04.2013 Emisiunea AUDIENTA PUBLICA cu Cristian POPOVICI: „Operaţiunea MOV" (miel, ouă şi vin)
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) va declansa in data de 20 aprilie o serie de controale la nivel national... citește
Audienta Publica cu Cristian Popovici 01.04.2013 Emisiunea AUDIENŢA PUBLICĂ cu Cristian Popovici: Ziua Internationala de Constientizare a Autismului
Ziua de 2 aprilie este declarata Ziua Internationala de Constientizare a Autismului – World Autism Awareness Day (WAAD) din data de 18 decembrie 2007... citește

Adaugă un comentariu

Nume:
Comentariu:
Cod Securitate:
cod securitate

Comentarii

Încă nu există comentarii pentru acest articol.

Newsletter


Twitter Radio Iasi
© Radio Iași 2019, toate drepturile rezervate.